Marketing Strategic

25 nov. Marketing Strategic

De ce marketing strategic?

Pentru ca marketing nu inseamna advertising. E mult mai mult de atat. La fel cum marketing nu inseamna manipulare, ci persuasiune – adica sa gasesti acea zona de comunicare in care nevoia potentialului tau client sa se identifice prin rezolvarea ei de catre produsul sau serviciul tau.

De fapt, esenta intregului marketing strategic este de fapt satisfacerea nevoii reale ale unui client. Rezolvarea unei probleme punctuale, deci o solutie.

Cand spun marketing strategic eu una ma gandesc la oceanul albastru si la un diferentiator puternic. Ma gandesc la o cercetare de piata solida, care sa te duca pina in punctul in care sa vezi clar piata, competitorii, ce face foarte bine fiecare si ce nu vei face tu, deci implicit ce vei face tu. Diferit, altfel, in conformitate cu valorile si viziunea ta, implinind astfel misiunea companiei.

Tot cand spun marketing strategic ma gandesc la strategie. Sinergica, caci piata evolueaza constant si aceasta trebui adaptata si readaptata in functie de factorii externi – atat strategia cat si planning-ul nu mai sunt statice datorita miscarilor rapide din piata, ci adaptative.

Marketing strategic

Termenul de marketing strategic nu poate fi abordat fără a exemplifica conceptul de marketing. O definiţie destul de simplă a marketingului este reprezentată de „satisfacerea nevoilor în condiţii de profitabilitate”.

Marketingul strategic este considerat un demers esențial în evoluția marketingului, punând accentul pe selectarea pieţei ţintă şi formularea avantajului competitiv.

Termenul de marketing strategic poate fi definit prin intermediul:

-nucleul marketingului strategic,

-procesul analizei strategice şi a deciziilor de asumat la nivelul conducerii organizaţiei

-şi creionarea proceselor strategice

-şi coordonarea acţiunilor în cadrul planificării de marketing.

Planificarea strategică

de marketing presupune evoluția şi menţinerea unei adaptări adecvate între obiectivele şi resursele organizaţiei şi oportunităţile schimbătoare ale mediului.

Planificarea strategică se realizează atât la nivelul marilor organizaţii, cât şi la nivelul micilor entităţi. În domeniul productiv, pentru companiile mari, planificarea strategică se realizează, de obicei pe patru niveluri: nivelul corporativ, nivelul divizional, nivelul unităţii de afaceri şi nivelul produsului. Pentru companiile mici, planificarea strategică se realizează pe două niveluri: nivelul companiei şi nivelul produsului.

Planul strategic de marketing se formulează pentru perioade de minim 3-5 ani şi este revizuit doar în cazurile în care apar modificări esenţiale în cadrul mediului de marketing.

Termenul de marketing strategic caracterizează marketingul drept concepție a conducerii. Astfel, sunt stabilite obiectivele organizației precum și strategiile pentru buna îndeplinire a acestora. În acest context, este selectat publicul țintă, unde se pune accentul pe utilizarea tehnicilor de marketing, odată cu stabilirea concurenței și caracteristicile comportamentale relevante. Pe de altă parte, este luat în calcul modul de acțiune al organizației pe piață, unde sunt identificate nevoile pe termen lung ale pieței, odată cu strategiile concurenței în raport cu organizația. De altfel, marketing – ul strategic presupune modelarea viitoarelor acțiuni.

Strategia de poziționare

face trimitere la aplicarea unei strategii de diferențiere de către organizație, ce trebuie să aibă în vedere următoarele:

• caracteristicile produsului sau mărcii la care cumpărătorii acționează într-un mod pozitiv;
• diferențele dintre produsul sau marca concurentă în raport cu caractersticile produselor sau mărcii proprii;
• poziția ce se poate ocupa, luând în calcul așteptările potențialilor cumpărători și de poziția concurențială;
• tehnicile cele mai relevante pentru a ocupa și urmări o poziție pe piață.

Directorii de publicitate Al Ries şi Jack Trout au definit acest concept începând cu anul 1972 prin publicarea unei serii de articole în publicaţia Advertising Age, cu denumire Era Poziționării, ca mai apoi, conceptul fiind dezvoltat în literatura de specialitate în anul 1981, unde au fost identificate câteva strategii esențiale în politica de poziționare:

• Evidențierea punctelor forte ale produsului sau mărcii;
• Identificarea pozițiilor neocupate de concurență și satisfacerea necesităților existente în cadrul pieței;
• Detronarea concurenței.

Tipologia strategiilor de poziţionare 

• Poziționarea bazată pe calitatea distinctivă a produselor;
• Poziționarea bazată pe avantajele pe care le oferă produsul;
• Poziționarea bazată pe ocaziile specifice în care sunt utilizate produsele;
• Poziționarea bazată pe o categorie de utilizatori;
• Poziționarea bazată pe aparteneța la o categorie de produse;
• Poziționarea în raport cu strategiile concurente (preț/diferențiere);
• Poziționarea în raport cu cu originea produselor (asocierea produsului cu locul de fabricație).

În cadrul strategiei de poziționare trebuiesc îndeplinite simultan mai multe condiții:

• Cunoașterea poziției deținute de produs pentru cumpărător/imaginea produsului;
• Cunoașterea poziției deținute pe piață de concurență;
• Alegerea unei poziții cu argumentarea acesteia;
• Evaluarea rentabilității posibilei poziții;
• Verificarea personalității necesare mărcii pentru a reuși să atingă cerințele cumpărătorilor;
• Măsurarea vulnerabilității poziției alese prin cuantificarea resurselor necesare;
• O bună coerență între poziționare și componentele marketingului.

Comunicarea poziţionării face trimitere la furnizarea către public a caracteristicilor pe care organizația le consideră eficiente. Acestea trebuie să ofere un avantaj potențialilor cumpărători, ținând cont de ofertele concurenței, să fie ușor de comunicat și transmis, să aibă o dificultate pentru concurenți, si de asemenea, un preț accesibil și în ultimul rând, să genereze profit.

Îndeplinirea acestora face ca organizația șă evite riscurile unei poziționări greșite.

            O altă problemă în cadrul poziționării eficiente este reprezentată de diferențierea strategiilor în funcție de obiectul propus poziționării. Prin urmare, apar diferențe în poziționarea unei companii, a unei țări, a unei destinații, unui produs/serviciu, sau chiar a propriei persoane.

În concluzie, marketingul strategic reprezintă asumarea anumitor decizii la nivel înalt în ceea ce privește organizația, câștigând un avantaj important, comparativ cu întreprinderile concurente, odată cu alegerea grupurilor țintă, pentru a reuși să atingerea obiectivelor impuse de la bun început.

ROI – Return of investment

Fie ca vrei să-ți deschizi o afacere sau că deții una, este bine să îți calculezi ROI-ul – Return on Investment-  sau rata de recuperare a investiției.
O investiție, de orice fel, va produce randamente pozitive? Și dacă da, căt de mult? În orice domeniu ai activa, te va interesa după cât timp vei putea scoate un profit din business-ul pe care il conduci.

Spre exemplu, sunteți patronul unui restaurant și ați colectat o listă de telefoane prin opt-in. Ați vrea sa trimiteți un mesaj la 100 de clienți oferindu-le un antreu gratuit. Ați cheltuit 20 euro pentru toate astea. Rata de deschidere a unui SMS este de 95%, dar să presupunem că doar 20 dintre clienți citesc mesajul, și aceștia fac o rezervare la restaurant, la o comandă medie de 20 euro.

Formula dupa care se calculeaza ROI este urmatoarea:

ROI= (Venituri in urma investitiei-Suma investita)*100/ Suma investita 

Rezultatul va fi sub forma de procent si vei fi interesat ca acesta sa aiba o valoare pozitiva pentru a fi pe profit.

In varianta optimista in care veniturile in urma investitiei ar fi de 15.000 euro iar suma investita este de 10.000 euro ar rezulta urmatoarea formula:
ROI= (15.000-10.000)*100/10.000

Asadar ROI=50%  => un castig de 50 euro centi la fiecare euro investit.